Datorită diferitelor modalităţi de calcul, Paştile catolicilor, protestanţilor şi ortodoxilor nu cad decât arareori în aceeaşi zi. După hotărârea Sinodului de la Niceea din anul 715, Paştile se calculează astfel la românii ortodocşi, este prima duminică după prima lună plină care urmează echinocţiului de primăvară.
Ziua de Paşti este Ziua Luminată, şi, deci, începutul Săptămânii Luminate. Dacă evreii sărbătoresc de Paşti întoarcerea în Ţara Făgăduită, sfârşitul exodului, creştinii de peste tot sărbătoresc în această zi Învierea Domnului.
Paştile sunt marea sărbătoare a creştinilor, o sărbătoare a bucuriei, fiindcă primul cuvânt pe care l-a rostit Mântuitorul după Învierea Sa a fost: ,,Bucuraţi-vă!”. Moartea, atât cea trupească, dar mai ales cea sufletească, este biruită în această zi. Cuprinzându-ne pe toţi în El, prin intermediul Sfintei Biserici, Isus, Răscumpărătorul, face posibilă învierea tuturor prin Învierea Sa.
Sfântul Apostol Pavel spune: ,,Dacă nu este credinţă în Înviere, dacă nu crede că sufletul meu îşi duce viaţa mai departe dincolo, atunci zadarnice sunt credinţa mea şi viaţa mea.”. Deci, fără a crede în Înviere, viaţa noastră nu are nici un rost. Crezând însă în Înviere, existenţa noastră capătă sens, noi toţi aşteptând Învierea noastră ca obşte.
Paştile sunt o sărbătoare a bucuriei, aşa cum reiese şi din troparul atât de cunoscut:,,Hristos a înviat din morţi/Cu moartea pre moarte călcând/Şi celor din morminte/Viaţa dăruindu-le.”
Toţi cei care se întâlnesc după slujba de Înviere trebuie să se îmbrăţişeze şi să se sărute în semn de iertare şi de dragoste creştinească. Ca semn că Raiul este deschis, la slujba de Înviere se scoate uşa altarului şi se pune deoparte, loc unde stă toată Săptămâna Luminată. După unii, Raiul rămâne deschis până la Înălţarea Domnului sau chiar până la Rusalii.
Se obişnuieşte, de asemenea, ca, de când a rostit preotul întâia oara ,,Hristos a înviat” şi până la Înălţarea Domnului (Ispas), cei ce se întâlnesc să-şi spună ,,Hristos a înviat” şi să se răspundă cu ,,Adevărat a înviat”.
Printre bucatele tradiţionale de Paşti, de neplisit sunt ouăle înroşite, mielul, cozonacul şi pasca.
Un fapt interesant de semnalat este că, printre celelalte culori de ouă folosite tradiţional de Paşti (roşii, galbene, verzi, albastre) se fac şi ouă negre. Acestea se fac întodeauna prin recolorarea ouălor roşii cu infuzie de scoarţă de arin negru sau scoarţă de nuc.
În Săptămâna Luminată, casele trebuie să fie strălucitor de curate. Dereticatul începe cel târziu în Joia Mare, odată cu vopsitul ouălor, cu coacerea aluaturilor şi cu făcutul de haine noi.
DERETICÁ vb. a curăța, a scutura, a strânge, (înv. și reg.) a griji, (reg.) a rândui, (prin Bucov.) a cioroboti, (Transilv.) a câștiga, (Ban. și Transilv.) a orândui, (Transilv.) a tăgăși, (Transilv. și Maram.) a ticăzui, (Transilv.) a tistăli. (A ~ prin casă de sărbători.)
Povetele maicii Sofronia