Cosulet Comestibil

Am amestecat toate ingredientele intr-un bol, pana am obtinut un aluat omogen. Apoi am rasturnat pe planseta si am framantat bine. Am lasat aluatul sa creasca intr-un loc caldut si ferit de curent (cuptorul cu microunde nepornit este perfect).

Apoi am trecut la asamblarea cosuletului: aici este partea ceva mai migaloasa. Am imbracat un castron de yena in folie de aluminiu, am uns-o putintel cu ulei (ca sa devina doar usor alunecoasa si sa impiedice lipirea aluatului). Am lasat putin castronul deoparte si am intins bine foaia de aluat, pe care apoi am taiat-o fasii lungi si late de 1 deget. Am trecut la impletirea cosuletului. Intr-o tava incapatoare si tapetata cu hartie de copt am asezat castronul cu gura in jos si fundul in sus. Acesta este suportul pt. cosuletul nostru. Intai am dispus radial fasii lungi pe suprafata castronului (pe verticala), cu foarte putin spatiu intre ele pe fundul castronului (care va deveni si fundul cosuletului). Aceste fasii se departeaza mai mult spre gura castronului...fasiile le-am lasat lungi, sa atarne in tava, cel putin pt. moment. Ca sa formez bine baza cosuletului, am observat ca fasiile se suprapun si formeaza un soi de bila, asa ca am luat o forma de fursecuri rotunda si am decupat surplusul...nu puteam lasa cosuletul asa, deci am luat aluatul decupat, l-am intins din nou cu sucitorul..si cu aceeasi forma rotunda am taiat un cerc, pe care l-am lipit apoi de fasiile decupate anterior. Asa am format baza plata si frumoasa a cusuletului.

Buuuun...si iata-ma din nou, gata de impletit. Cu celelalte fasii de pe planseta am inceput sa "tes" orizontal printre fasiile verticale asezate pe castronul amintit mai sus, exact ca un impletitor de cosuri din rachita (de fapt, asa va arata la final cosuletul). Munca aceasta ia ceva timp si foarte multa rabdare, dar in final, impletitura "creste" frumos pe castron, iar gospodina devine din ce in ce mai mandra de munca depusa...veti vedea.
Dupa ce am reusit sa impletesc tot cosuletul pe castron, am taiat fasiile verticale care depaseau marginile cosuletului, iar din ultimele fasiute ramase am impletit o bentita...exact ca la cositele fetitelor in zile de sarbatoare! Cu aceasta bentita am inconjurat tot cosuletul, ca sa formez "buza" cosului. Dupa ce mi-am admirat munca, am uns cu ou batut si am dat la cuptor, la foc mediu, pana ce s-a copt si s-a rumenit frumos. am scos cu grija din cuptor si am lasat la racit. Abia apoi am scos castronul-suport din interiorul cosuletului si am indepartat toata folia de aluminiu. Am lasat cosul sa se odihneasca pana a doua zi (cu gura in jos si fundul in sus, ca sa nu-si strice forma). Am umplut cosuletul cu oua rosii si l-am asezat in mijlocul mesei de sarbatoare, gata sa fie admirat, apoi mancat!

Enjoy!

P.s modul de realizare este inspirat de pe net